Vrei ceva? Renunta – Legea detasarii
Am citit ieri un articol al lui Ionut Ciurea care, desi se bate cap in cap cu teoriile NLP si The Secret si cu crezul meu esential cum ca “daca crezi in ceva si te focusezi suficient pe acel ceva il vei obtine”, are multa logica. Articolul propune detasarea de obiectiv ca atitudine – ideea porneste de la “legea detasarii” formulata de Deepak Chopra in “Cele sapte legi spirituale ale succesului”.
Ce inseamna sa ne detasam de obiectivul nostru? Nu sa renuntam la intentie sau la eforturile in acea directie, ci renuntam la atasament. De ce? In primul si in primul rand, pentru ca prin atingerea obiectivului noi cautam securitate. Securitate si o stare cunoscuta nu vom obtine in realitate niciodata. Singura certitudine este schimbarea. Prin urmare, a te detasa inseamna a renunta sa mai cauti siguranta. Inseamna a avea curajul de a porni in incertitudine. Si, cine stie, poate vom obtine chiar mai mult decat ne propusesem.
Micromanagerul – portret robot la minut
Il cunosti. Este acel manager care are mereu dreptate, care nu recunoaste meritele celor din echipa lui, sta nonstop cu ochii pe ei, se uita in monitoarele lor, le cronometreaza pauzele de masa, nu lauda niciodata, critica si tuna si fulgera in orice moment al zilei. Este El – micromanagerul.
De la inceput trebuie sa il intelegi – il vei vedea in permanenta stresat, cu cearcane la ochi, la limita de a incepe sa tipe la cei din subordine – nu stie sa delege, sa coordoneze sau sa fie flexibil.
Cum iti dai seama ca faci micromanagement/ca ai de-a face cu un micromanager:
- Micromanagerul imparte responsabilitatea, nu si autoritatea;
- Micromanagerul vede un singur mod de a face lucrurile – al lui;
- Micromanagerul monitorizeaza la sange – nu deadline-urile si milestone-urile, ci si monitorul angajatului;
- Micromanagerul deleaga doar lucrurile simple – pe cele mai complexe numai el le poate implementa corect;
- Micromanagerul deleaga cum, nu doar ce; deleaga metode ce trebuie urmate la milimetru, nu obiective;
- Micromanagerul nu da incredere celor carora le deleaga – ii controleaza la sange si le da instructiuni pas cu pas;
- Micromanagerul controleaza excesiv si controleaza si cum sunt realizate lucrurile;
- Micromanagerul nu are incredere in know-how-ul, experienta si ideile altora. De ce ar fi nevoie daca le are pe ale lui?
Singurul lucru bun care poate iesi din practicarea micromanagementului sunt rezultatele pe termen scurt. Daca ceea ce doresti insa sunt rezultate pe termen lung si o echipa motivata, va fi nevoie de mult mai mult de atat. Incredere, coordonare, rabdare, coaching sunt doar cateva dintre ingrediente.
Angajeaza oameni mai buni ca tine
Un principiu al meu este sa angajez pe cat posibil oameni care vor vrea repede sa imi ia locul, oameni de la care sa am ce invata. Tot un principiu al meu este sa fiu in echipa cu oameni de acelasi nivel sau mai buni ca mine. Ei ma vor face sa vreau mereu mai mult de la mine, sa alerg mereu mai repede. Sa incerc sa alerg in acelasi ritm sau mai repede ca ei.
Am gasit azi un citat la obiect pe tema asta de Leo Rosten – “First-rate people hire first-rate people; second-rate people hire third-rate people.” Regula care se confirma si in realitate. Pentru ca lipsa de incredere in sine duce la nevoia de a controla.
Safe choices, garantii, detalii si risc
Am fost invatati sa nu mergem decat pe cai sigure si drumuri batatorite. Sa cerem garantii si cat mai multe detalii inainte de a accepta o oferta sau inainte de a porni la drum – fie ca este vorba despre un job, un proiect, o relatie sau o achizitie. Cautam siguranta in alegerile noastre si cautam sa ne bazam decizia pe cat mai multe detalii. Dorim safe choices, planificate si analizate in detaliu, garantate pe cat posibil.
Cu toate acestea, paradoxul este urmatorul. Oportunitatea nu poate fi planificata. De aceea se numest oportunitate. Niciodata marile ocazii, marile inventii, marile afaceri sau marile momente din viata noastra nu au survenit conform unui plan. Nu au fost gandite pana la cel mai mic detaliu inainte si analizate. Au avut o doza mai mare sau mai mica de neprevazut. Marile afaceri au aparut in urma unor idei iesite din comun, neprevazute.
De fapt, diferenta este aceea dintre a alege sa fi un simplu follower care urmeaza un sistem bine stabilit dinainte sau a fi pe propriile picioare si a risca. Riscand, poti pierde sau poti castiga mult mai mult decat ai fi castigat urmand calea sigura. Iar daca vei pierde, in orice caz vei castiga senzatia ca ai trait, ai incercat, ai acumulat experienta si “stii cum ar fi fost daca…”.
Dar sa discutam pe un exemplu concret, asa cum imi place mie. Am vazut de curand un caz al unui amic care urma sa inceapa un nou job. Jobul era intr-o companie nou-infiintata, cu doar 5 angajati, era un rol care urma sa se schimbe in timp – era adaptat pentru situatia actuala, dar o data cu cresterea companiei atributiile urmau sa se schimbe -, conditiile de lucru si pachetul de beneficii nu erau clare. Respectivul amic a cerut garantii de la angajator – sa ii spuna sigur unde va lucra, la ce birou, pe ce PC, cand i se va mari salariul. Angajatorul nu a reusit sa ii dea aceste garantii, pentru ca aceste lucruri urmau sa fie stabilite din mers. I-a cerut insa sa aiba incredere si sa porneasca alaturi de el. Amicul respectiv a refuzat jobul. Peste un an, a realizat urmatoarele. Pe drumul safe a innaintat cu pasi mici. Pe drumul necunoscut, ar fi facut pasi mari. Sau exista sansa sa piarda.
Conferintele Olimpiadele Comunicarii 2008
Ca in fiecare an, Olimpiadele Comunicarii gazduiesc Conferintele la care specialisti din domeniul comunicarii incearca sa iti ofere o perspectiva globala in ceea ce priveste profesia de comunicator.
In 2008, Conferintele Olimpiadele Comunicarii se desfasoara in zilel
e de 15 si 16 aprilie la Camera Deputatilor (Palatul Parlamentului), sala “Nicolae Iorga”. Inscrierile se pot face aici. Workshopurile din acest an sunt:
- “Laborator de disectie: advertising comercial vs. advertising social”
- “Managerii despre CSR: cat e adevar, cat e manipulare?”
- “Blogurile – manual de utilizare pentru comunicatori”
- “Laborator de disectie – PR comercial vs. PR politic”
- “Drumuri de cariera intr-o agentie de comunicare”
- “Stampila de pe frunte – primul pas spre nemurirea politica”
RalukConnect
- My latest tweet