nu sunt de acord cu aceasta fraza.

Alegi de exemplu sa-ti cumperi azi un celular mobil nou pe care dai 15 milioane , iar maine cand trebuia sa platesti electricitatea si energia electrica sa nu mai ai bani ? Te gandesti ca ce poze frumoase face , ce filmari misto faci , cum vorbesti cu persoanele drage prin 3G ?

Costurile de oportunitate sunt clar un aliat in cred eu 70-80% din cazuri. Totusi, sunt cazuri in care fac doar sa iti alimenteze frica de esec. Asta se intampla in cazurile cand pe termen scurt pierzi, desi pe termen lung castigi.Spre exemplu, vrei sa iti schimbi jobul. Dai de un super job care are pentru tine avantajele x, y, z, t. Renunti la jobul actual care are si el avantajele x’, y’, z’, t’. Daca incepi sa te gandesti ca renunti la jobul actual e posibil sa nu faci prea curand pasul necesar. Totusi, desi pe termen scurt pierzi ceva, pe termen lung la viitorul job e posibil sa castigi. La tipul asta de cazuri ma refer.

Economistii rareori se gandesc la bani cand e vorba de principii. De asta poate seamana atat de mult filsofia cu economia, ca practicantii formuleaza teorii ca si cand ar formula principii explicative pentru tot ce se invarte.

In ce ma priveste, consider costurile de oportunitate un aliat. Cand le iau in calcul, scad practic sansele sa iau o decizie eronata. De ce? Pentru ca atunci cand iau decizia X, avand costurile de oportunitate Y, Z – stiu clar ca beneficiile lui X acopera costurile Y si Z. Altfel nu iau decizia. Teoretic, bineinteles.